Cereri inedite la ICCJ: Alin Cocoș vrea în străinătate la meciuri de fotbal iar Alina Bica să se angajeze. Ce a decis instanța cu cei doi inculpați aflați sub control judiciar

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dezbătut joi contestațiile făcute de Alina Bica și Alin Cocoș împotriva deciziei prin care le-au fost menținute măsurile preventive.

Concret, la termenul de joi, Alin Cocoș a cerut judecătorilor să fie lăsat să părăsească țara pentru a putea asista la meciurile de fotbal ale echipei sale preferate românești.

Alin Cocoș a arătat în susținerea solicitării sale că la rândul său este fost jucător de fotbal, acesta fiind și motivul pentru care își dorește foarte mult să poată asista la aceste meciuri.

La rândul său, Alina Bica le-a cerut judecătorilor revocarea controlului judiciar pentru a se putea angaja. Ea a arătat că, de când a fost declanșată ancheta pe numele ei, ea nu a mai putut munci și că în acest fel nu se poate întreține.

După deliberări, completul de cinci judecători a respins solicitările lui Alin Cocoș și Alinei Bica, astfel că ei rămân cu măsurile preventive stabilite inițial. Decizia de joi a instanței supreme este definitivă.

În dosarul „Bica 2”, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și pe Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.

Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat „tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat, la judecarea în fond a dosarului Carom, la 11 ani și patru luni de închisoare. În 8 iunie, prin decizia definitivă a Curții de Apel București, Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani și șapte luni de închisoare.

Dosarul „Bica 2” a fost disjuns din cel în care fosta șefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În dosarul „Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În urma unei decizii a instanței supreme, dosarul „Bica 1” include toate acuzațiile aduse Alinei Bica pentru fapte pe care le-ar fi săvârșit ca membru în comisia ANRP, precum și acuzațiile față de Dorin și Alin Cocoș și Ionuț Mihăilescu.

Dosarul „Bica 2” cuprinde acuzațiile formulate la adresa Alinei Bica vizavi de Adriean Videanu și Ovidiu Tender.